Palpitații în repaus: de ce îți bate inima tare?

Palpitații în repaus pot apărea exact când te aștepți mai puțin: stai pe canapea, lucrezi la calculator sau tocmai te-ai întins în pat și simți, dintr-odată, că inima bate puternic, repede sau neregulat.

Este o senzație care poate speria, mai ales când nu ai făcut niciun efort. În multe situații, cauza poate fi una temporară, precum stresul, cafeaua, lipsa somnului sau deshidratarea. Alteori însă, bătăile puternice ale inimii pot avea legătură cu anemia, tiroida sau o tulburare de ritm cardiac.

Important este să observi cât de des apar, cât durează și dacă sunt însoțite de alte simptome.

Ce sunt, de fapt, palpitațiile?

Palpitațiile înseamnă că devii mult mai conștient de bătăile inimii tale. Le poți simți în piept, dar uneori senzația urcă spre gât.

Poți avea impresia că inima:

• bate foarte puternic;
• bate neobișnuit de repede;
• are un ritm neregulat;
• „flutură” în piept;
• sare o bătaie;
• face o bătaie suplimentară.

Palpitația este un simptom, nu un diagnostic. Uneori ritmul inimii este normal chiar dacă tu îi simți foarte intens bătăile. În alte situații poate exista într-adevăr o aritmie.

Dacă apar și alte manifestări, este util să cunoști și semnele care pot indica o problemă a inimii.

De ce îți bate inima tare când stai?

Faptul că palpitațiile apar atunci când nu faci efort nu înseamnă automat că ai o afecțiune cardiacă.

Există numeroși factori care pot modifica temporar ritmul sau forța cu care bate inima.

1. Stresul și anxietatea

Stresul poate determina eliberarea adrenalinei, hormon care pregătește organismul pentru reacția de „luptă sau fugă”.

În acel moment, pulsul poate crește chiar dacă tu stai nemișcat.

De aceea, unele persoane observă palpitațiile după o zi tensionată, înainte de culcare sau într-o perioadă în care anxietatea este mai intensă.

Totuși, nu este bine să presupui automat că orice palpitație este provocată de anxietate, mai ales dacă simptomul este nou sau se repetă.

2. Cafeaua, energizantele și nicotina

Cofeina stimulează sistemul nervos și, la persoanele sensibile, poate face bătăile inimii mai evidente.

Sursele nu sunt doar ceștile de cafea. Cofeină poate exista și în energizante, ceai negru, cola sau anumite suplimente.

Nicotina, cantitățile mari de alcool și alte substanțe stimulante pot avea efecte similare.

3. Lipsa somnului

O noapte pierdută poate însemna mai mult decât oboseală.

Privarea de somn influențează sistemul nervos și poate favoriza senzația de puls accelerat, neliniște sau bătăi puternice ale inimii.

Dacă palpitațiile apar mai ales după perioade foarte aglomerate, urmărește dacă frecvența lor scade după câteva nopți cu somn suficient.

4. Deshidratarea

Când organismul pierde lichide, volumul circulant se poate modifica, iar inima poate compensa prin creșterea frecvenței cardiace.

Deshidratarea poate apărea după transpirație abundentă, temperaturi ridicate, vărsături, diaree sau pur și simplu atunci când bei prea puțină apă.

În unele situații pot exista și modificări ale electroliților, inclusiv potasiu sau magneziu.

Tiroida poate provoca bătăi rapide ale inimii?

Da. Hipertiroidismul poate provoca palpitații și ritm cardiac accelerat, chiar și atunci când stai.

Pot apărea simultan:

• transpirații abundente;
• intoleranță la căldură;
• tremur al mâinilor;
• nervozitate;
• dificultăți de somn;
• scădere în greutate fără o explicație evidentă.

Dacă simptomele sugerează o problemă hormonală, poți afla când este recomandat să mergi la endocrinolog.

Evaluarea tiroidei poate include TSH, FT4 și, în anumite situații, FT3. Pentru a înțelege mai bine rolul acestor valori, găsești informații și despre TSH și modificările funcției tiroidei.

Ce alte cauze pot avea palpitațiile?

Bătăile rapide sau puternice ale inimii pot fi asociate și cu:

• anemie sau deficit de fier;
• febră;
• glicemie scăzută;
• sarcină;
• menopauză;
• anumite medicamente pentru răceală;
• unele tratamente pentru astm;
• dezechilibre ale electroliților;
• aritmii cardiace.

Tocmai pentru că lista este atât de variată, cauza palpitațiilor nu poate fi stabilită doar după senzația resimțită.

Când pot indica palpitațiile o aritmie?

Aritmiile sunt tulburări ale ritmului cardiac. Inima poate bate prea repede, prea lent sau neregulat.

Uneori, o bătaie prematură este percepută ca o mică pauză urmată de o lovitură mai puternică în piept.

Merită să discuți cu un medic dacă episoadele:

• apar tot mai frecvent;
• durează mai mult;
• încep și se termină brusc;
• sunt însoțite de amețeală;
• apar fără un factor declanșator evident;
• au un ritm foarte rapid sau neregulat.

Ce poți face când apar palpitațiile?

Dacă nu există simptome de alarmă, încearcă să observi cât mai exact episodul.

Notează:

• ora la care a început;
• cât a durat;
• pulsul aproximativ;
• dacă ritmul părea regulat;
• ce ai băut sau mâncat înainte;
• câtă cafea ai consumat;
• dacă ai dormit suficient;
• medicamentele sau suplimentele luate.

Poți verifica și tensiunea arterială. Pentru rezultate utile, este important să o măsori în condiții corecte. Găsești explicațiile în ghidul despre tensiunea arterială mărită și cum o ții sub control.

Un smartwatch poate oferi informații despre puls și poate surprinde uneori anumite modificări ale ritmului, dar nu înlocuiește evaluarea medicală sau electrocardiograma.

Ce investigații se fac pentru palpitații?

Investigațiile sunt alese în funcție de simptome, frecvența episoadelor și istoricul medical.

Medicul poate recomanda:

• electrocardiogramă (ECG);
• analize de sânge pentru anemie;
• TSH și hormoni tiroidieni;
• electroliți;
• monitorizare Holter ECG;
• ecocardiografie, atunci când există indicație.

Un ECG realizat între două episoade poate fi normal. Dacă palpitațiile apar doar ocazional, monitorizarea ritmului pentru o perioadă mai lungă poate ajuta la surprinderea episodului.

Când palpitațiile devin o urgență?

Solicită ajutor medical de urgență prin 112 dacă palpitațiile persistă și sunt însoțite de:

• durere sau presiune în piept;
• dificultăți importante de respirație;
• leșin sau senzație de leșin;
• amețeală severă;
• stare bruscă de slăbiciune.

Aceste simptome nu ar trebui așteptate să dispară singure.

Dacă palpitațiile nu reprezintă o urgență, dar revin frecvent, devin mai intense sau durează mai mult de câteva minute, este indicată o evaluare medicală.

Știai că?

• Palpitațiile pot apărea atât în timpul efortului, cât și în repaus.
• O bătaie prematură poate fi percepută ca și cum inima ar fi „sărit” o bătaie.
• Palpitațiile pot fi simțite în piept, gât sau la baza gâtului.
• Lipsa somnului, stresul și cofeina sunt printre factorii care pot declanșa episoade.
• Un ECG normal între episoade nu exclude întotdeauna o tulburare de ritm care apare doar ocazional.

Întrebări frecvente

1. Sunt normale palpitațiile în repaus?
   Palpitațiile scurte și rare pot apărea și la persoane fără afecțiuni cardiace, de exemplu după stres, cafea sau lipsa somnului. Dacă se repetă sau sunt însoțite de alte simptome, trebuie evaluate medical.
2. De ce simt palpitațiile mai ales seara?
   Atunci când stai liniștit devii mai conștient de bătăile inimii. În plus, oboseala, stresul acumulat, cafeaua sau alcoolul consumate în timpul zilei pot contribui.
3. Anxietatea poate provoca palpitații?
   Da. Adrenalina poate crește atât frecvența, cât și forța bătăilor inimii. Totuși, palpitațiile noi sau persistente nu ar trebui atribuite automat anxietății.
4. Este mare un puls de peste 100 în repaus?
   La majoritatea adulților, o frecvență cardiacă de repaus între aproximativ 60 și 100 de bătăi pe minut este considerată în intervalul obișnuit. Un puls persistent peste 100 în repaus este numit tahicardie și trebuie interpretat în funcție de context.
5. Când ar trebui să merg la cardiolog?
   Dacă palpitațiile se repetă, durează mai mult, devin mai intense, apar fără explicație sau ritmul este foarte rapid ori neregulat, este recomandată o evaluare medicală.

Nu ignora palpitațiile care încep să se repete

O bătaie puternică simțită ocazional poate avea o explicație simplă. Dacă însă inima începe să bată tare în repaus tot mai des, urmărește durata episoadelor, pulsul și circumstanțele în care apar.

Încearcă să reduci temporar cafeaua și energizantele, hidratează-te suficient și acordă atenție somnului. Dacă episoadele continuă, discută cu medicul despre investigațiile potrivite.

Uneori cauza este ușor de corectat. Alteori, identificarea din timp a unei tulburări de ritm, anemii sau probleme tiroidiene poate face o diferență importantă pentru sănătatea ta.

Surse și referințe

• American Heart Association – Heart palpitations: causes and when to worry
• NHS – Heart palpitations