Tensiune arterială mărită poate apărea fără să simți nimic neobișnuit. Poți avea o zi normală, fără dureri sau amețeli, iar o măsurătoare făcută întâmplător să arate valori peste limitele recomandate. Tocmai această evoluție discretă face hipertensiunea atât de importantă pentru sănătatea pe termen lung.

O singură valoare crescută nu înseamnă automat că ai hipertensiune. Contează cum este măsurată tensiunea, dacă valorile se repetă și care este riscul tău cardiovascular general. Atunci când tensiunea rămâne mare în timp, inima, arterele, creierul, rinichii și ochii pot fi afectați treptat.

Ce înseamnă, de fapt, tensiune arterială mărită?

Tensiunea arterială este forța exercitată de sânge asupra pereților arterelor. Valoarea este exprimată prin două numere: tensiunea sistolică, înregistrată când inima se contractă, și tensiunea diastolică, măsurată între bătăile inimii.

Conform ghidurilor europene actuale, o tensiune măsurată în cabinet este considerată crescută între 120–139 mmHg sistolic sau 70–89 mmHg diastolic, iar hipertensiunea este definită, în general, de valori de cel puțin 140/90 mmHg. Pentru măsurătorile făcute acasă, pragul folosit pentru hipertensiune este în jur de 135/85 mmHg.

American Heart Association folosește o clasificare puțin diferită și consideră intervalul 130–139/80–89 mmHg drept hipertensiune de gradul 1. De aceea, interpretarea unei valori nu trebuie făcută izolat, ci în funcție de ghidul utilizat și de starea generală de sănătate.

De ce crește tensiunea arterială?

De cele mai multe ori nu există o singură cauză. Valorile tensionale cresc treptat prin combinarea predispoziției genetice cu stilul de viață și înaintarea în vârstă.

Printre factorii frecvenți se numără:

  • consumul ridicat de sare;
  • excesul de greutate;
  • sedentarismul;
  • fumatul;
  • consumul excesiv de alcool;
  • stresul prelungit;
  • istoricul familial de hipertensiune;
  • înaintarea în vârstă;
  • anumite boli renale, hormonale sau cardiovasculare.

Alimentația are un rol important. O dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale și grăsimi nesaturate poate susține sănătatea cardiovasculară. De exemplu, beneficiile consumului de ovăz includ aportul de fibre solubile, utile și pentru controlul colesterolului.

La fel de utile într-o alimentație echilibrată pot fi nucile și beneficiile lor pentru sănătatea inimii.

Ce simptome poate da tensiunea arterială mare?

Una dintre cele mai importante informații este aceasta: hipertensiunea nu provoacă, de obicei, simptome evidente. Poți avea valori crescute ani întregi fără să știi.

Uneori, mai ales când tensiunea este foarte mare, pot apărea dureri de cap, amețeală, vedere încețoșată, senzație de lipsă de aer sau disconfort toracic. Aceste manifestări nu sunt însă suficient de specifice pentru a pune diagnosticul.

Dacă observi și oboseală persistentă, palpitații, dificultăți de respirație sau presiune în piept, merită să cunoști și 7 semne că ai probleme cu inima.

Cum măsori corect tensiunea acasă?

O măsurătoare făcută imediat după ce ai urcat scările, ai băut cafea sau ai vorbit la telefon poate afișa o valoare mai mare decât cea reală.

Pentru rezultate cât mai corecte:

  • evită cafeaua, fumatul și efortul cu aproximativ 30 de minute înainte;
  • stai liniștit cel puțin 5 minute;
  • așază-te cu spatele sprijinit și picioarele pe podea;
  • ține brațul relaxat, la nivelul inimii;
  • folosește, preferabil, un tensiometru automat validat pentru braț;
  • efectuează două măsurători la aproximativ un minut distanță;
  • notează valorile pentru a putea observa evoluția.

Un jurnal cu valorile din mai multe zile este mult mai util decât o singură măsurătoare.

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale cu tensiometru de braț

Cum poți ține tensiunea sub control?

Schimbările mici, menținute constant, pot avea un impact important asupra sănătății vaselor de sânge.

Redu cantitatea de sare

Nu este vorba doar despre sarea adăugată la masă. Mezelurile, brânzeturile foarte sărate, produsele procesate, snacksurile și unele sosuri pot furniza cantități mari de sodiu fără să îți dai seama.

Fă mișcare în mod regulat

Mersul alert, ciclismul, înotul sau alte forme de activitate fizică practicate constant contribuie la controlul tensiunii, greutății și riscului cardiovascular.

Include alimente bogate în potasiu

Potasiul contribuie la reglarea tensiunii arteriale, însă aportul trebuie adaptat dacă există boli renale sau anumite tratamente medicamentoase.

Bananele sunt una dintre sursele alimentare cunoscute de potasiu, iar informații suplimentare găsești în materialul despre beneficiile consumului de banane.

Ai grijă de greutate, somn și stres

Scăderea în greutate atunci când există exces ponderal poate ajuta la reducerea valorilor tensionale. La fel de importante sunt somnul suficient, limitarea alcoolului și găsirea unor modalități realiste de a controla stresul.

Dacă medicul prescrie tratament antihipertensiv, acesta nu trebuie întrerupt sau modificat doar pentru că valorile au revenit la normal. Controlul bun poate fi tocmai rezultatul tratamentului.

Când tensiunea mare devine o urgență?

O valoare foarte mare trebuie verificată din nou după câteva minute de repaus.

Dacă tensiunea depășește 180/120 mmHg și apar durere în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune sau amorțeală, modificări de vedere ori dificultăți de vorbire, situația poate reprezenta o urgență hipertensivă și necesită evaluare medicală imediată.

Nu încerca să reduci brusc tensiunea prin medicamente luate după recomandări găsite online sau prin dublarea dozei tratamentului obișnuit.

Știai că?

  • Hipertensiunea poate exista ani întregi fără simptome evidente.
  • Tensiunea măsurată acasă poate fi diferită de cea înregistrată în cabinet.
  • O manșetă prea mică sau prea mare poate modifica rezultatul măsurătorii.
  • Valorile tensionale pot varia în cursul aceleiași zile.
  • Reducerea sodiului, mișcarea și controlul greutății fac parte din recomandările actuale pentru prevenirea și tratarea hipertensiunii.

Întrebări frecvente

  1. Tensiunea 140 cu 90 este mare?
    Da. Conform ghidurilor europene, o valoare de 140/90 mmHg măsurată în cabinet se află la pragul hipertensiunii. Diagnosticul nu se stabilește însă, de regulă, pe baza unei singure măsurători.
  2. Poți avea tensiune mare fără simptome?
    Da. Este chiar situația întâlnită cel mai frecvent. Singura metodă prin care poți afla valorile este măsurarea tensiunii.
  3. Cafeaua crește tensiunea?
    Cofeina poate provoca temporar o creștere a tensiunii la unele persoane. De aceea, este recomandat să eviți cafeaua cu aproximativ 30 de minute înainte de măsurare.
  4. Stresul poate provoca hipertensiune?
    Stresul poate crește temporar tensiunea, iar stresul cronic poate contribui indirect prin somn insuficient, alimentație dezechilibrată, alcool sau sedentarism.
  5. Dacă tensiunea revine la normal pot opri medicamentele?
    Nu fără recomandarea medicului. Valorile bune pot arăta că tratamentul funcționează, nu că afecțiunea a dispărut.

Ce poți face de acum pentru tensiunea ta

O tensiune arterială mărită nu trebuie privită cu panică, dar nici ignorată. Începe prin a o măsura corect câteva zile, notează valorile și urmărește dacă acestea rămân crescute.

Ai grijă la sare, mișcă-te constant, menține o alimentație echilibrată și discută cu medicul atunci când valorile se repetă peste limitele recomandate.

Uneori, câteva cifre observate la timp pot preveni probleme mult mai importante pentru inimă, creier și rinichi.

Surse și referințe

Caracterul informativ al conținutului!!!

Toate articolele și informațiile publicate pe blogdesanatate.ro sunt strict cu caracter informativ. Blogul nu oferă sfaturi medicale, tratamente sau diagnosticuri profesionale. Informațiile prezentate sunt preluate din surse publice și sunt oferite cu scop educativ. Vă recomandăm să consultați un medic specialist înainte de a lua orice decizie legată de sănătatea dumneavoastră.